06 Feb 2012

Sute de milioane de euro au fost investite in achizitia cladirilor de birouri, cele mai multe tranzactii avand loc in Bucuresti.
Afla care au fost cele mai scumpe imobile de birouri cumparate din 2008 si pana in prezent.
2008: Cea mai mare tranzactie imobiliara
Prima tranzactie cu o cladire de birouri anuntata dupa momentul Lehman Brothers, cand criza a devenit o certitudine si pe plan local, a fost incheiata de  fondul britanic de investitii Danube Property.
Acesta a achizitionat cladirea Biharia Office Building, din nordul Capitalei, pentru circa 16,5 milioane de euro, potrivit informatiilor furnizate de compania de consultanta imobiliara DTZ Echinox Imobilul are o suprafata de circa 5.200 mp si a fost construit in 2007 de catre dezvoltatorul Victoria Properties.
Tot in 2008, dar inainte de momentul Lehman Brothers, a avut loc cea mai mare tranzactie imobiliara din Romania. Compania de investitii imobiliare RREEF Real Estate, parte a grupului german Deutsche Bank, a achizitionat pentru 340 milioane de euro complexul Upground, care cuprinde un ansamblul rezidential si doua imobile de birouri.
Vanzatorul a fost un grup de fonduri de investitii, reprezentat in Romania de Ioannis Papalekas, un om de afaceri din Grecia extrem de discret, care a rascumparat recent centrul comercial City Mall. Pentru prima cladire germanii de la RREEF au platit 60 de milioane de euro, iar pentru cea de-a doua, BOC Tower (foto), peste 120 de milioane de euro.
Acelasi grup de investitii, Upground Estate, a mai vandut in 2008 un imobil de birouri, cunoscut ca fiind cladirea Bancpost, pentru 40 milioane de euro, cumparatorul fiind companiei elena Eurobank Real Estate Investment.
La inceputul lui 2008, firma de proiectare si constructii Art Group a vandut cladirea de birouri Buzesti Business Centre, amplasata in apropiere de Piata Victoriei, catre britanicii de la City Capital, valoarea tranzactiei fiind estimata la circa 20 de milioane de euro, la un yield de 7%, conform DTZ Echinox. Buzesti Business Centre are o suprafata de peste 6.300 mp si a fost construita in anul 2006.
2009: Doar Patriciu "a avut curaj" sa cumpere
La sfarsitul lui 2008, compania Black Sea Global Properties (BSGP), controlata de omul de afaceri Dinu Patriciu, a facut  o oferta de 37,8 milioane de euro pentru preluarea fondului de investitii Fabian Romania, la care mai detine deja peste un sfert din actiuni.
Fondul Fabian avea, la momentul achizitiei,  92,7 milioane de euro investiti in opt proiecte: sase cladiri de birouri si doua ansambluri rezidentiale.
In luna martie 2009, Consiliul Concurentei a autorizat operatiunea de concentrare economica realizata de catre compania Black Sea Global Properties, tranzactia de preluare a Fabian fiind estimata la 50 de milioane de euro, potrivit DTZ Echinox.
La jumatatea lui 2010, numele companiei BSGP a fost schimbat in Dinu Patriciu Global Properties (DPGP). In prezent, cele mai importante proprietati detinute de Dinu Patriciu in Romania sunt The Lakeview (detinuta in parteneriat cu AIG Lincoln), Romana Offices, Cubic Center (foto), Banu Antonache Offices, Cascade Offices si Baneasa Business Center.
2010: Cel mai activ investitor imobiliar intra pe piata de birouri
Increderea investitorilor in piata de birouri a revenit in 2010, cand cea mai mare tranzactie a depasit pragul de 100 de milioane de euro. Anul a debutat cu o tranzactie mai mica, incheiata de operatorul retelei de cinematografe Cinema City, care a platit 1,4 milioane de euro pentru o cladire de aproape 650 mp din Cotroceni. Vanzatorul este reprezentat de firma Comat Auto, controlata de compania de taximetrie AutoCobalcescu.
A urmat apoi achizitia pentru 2,9 milioane de euro a proiectul Decebal Tower, amplasat in apropiere de Piata Alba Iulia, compus din apartamente si spatii de birouri. Cumparatorul a fost firma Autovit, care a achizitionat imobilul de 9.664 mp de la compania Euro Market Services.
Tot in 2010 a fost tranzactionata si cladirea Louis Blanc Offices, amplasata in zona Piata Victoriei. Antreprenorul Augustin Oancea, cu afaceri in domeniul energiei, a platit italienilor de la Cefin circa 6 milioane de euro pentru imobilul de 1.865 mp, potrivit informatiilor furnizate de DTZ Echinox.
Cea mai mare tranzactie cu o cladire de birouri incheiata in criza a fost achizitia proiectului Floreasca Business Park (foto) de catre fondul sud-african de investitii New Europe Property Investments (NEPI), care a platit 27,6 de milioane de euro dezvoltatorului Portland Trust si preluat un credit de 73,6 de milioane de euro.
Prin aceasta achizitie, NEPI, considerat cel mai activ investitor imobiliar din piata locala, a intrat pe piata spatiilor de birouri, anterior avand in portofoliul din Romania doar centre comerciale.
2011: CA Immo isi intareste pozitia pe piata de birouri
Fondul austriac de investitii CA Immo, proprietarul cladirilor Opera Center si Bucharest Busines Park din Bucuresti, a finalizat la inceputul anului 2011 preluarea Europolis, care detine in Romania proiectele de birouri Europe House (foto) si Rivel Place - Sema Parc, valoarea tranzactiei pe plan local fiind estimata la 180,44 milioane de euro, incluzand si portofoliul industrial, potrivit DTZ Echinox.
Valoarea de piata a activelor CA Immo in Romania dupa preluarea companiei Europolis, inclusiv proiecte in dezvoltare, a ajuns la 444 milioane de euro.
Tot in 2011, fondul elen de investitii BlueHouse Capital a platit 10 milioane de euro pentru cladirea Astoria Center (4.500 mp) din Piata Romana, cunoscuta ca fiind sediul Gazetei Sporturilor.
Anul s-a incheiat cu achizitia proiectului SkyTower aflat in constructie pe Barbu Vacarescu. Raiffeisen evolution, constructorul turnului, a finalizat pe data de 21 noiembrie  vanzarea SkyTower catre Raiffeisen Property InternationaI GmbH, membra a concernului Raiffeisen Bank International AG (RBI), valoarea tranzactiei nefiind facuta publica.
SkyTower (foto cover) va avea 37 de etaje si 137 metri si va fi livrata la sfarsitul anului 2012, urmand sa devina cea mai inalta cladire din Bucuresti. Raiffeisen Bank se va muta in 2013 si va ocupa etajele 2-7 inclusiv, precum si o parte din cladirea de sapte niveluri, Floreasca Office.
In afara Capitalei, in Ploiesti, anul trecut a fost incheiata o tranzactie de 3,25 milioane de euro, potrivit informatiilor DTZ Echinox. Cladirea are aproape 2.500 mp si a fost cumparata de compania CIR Imobiliare, vanzatorul fiind Imobiliare Grande Distribuzione, care detine pe piata locala centrele comerciale Winmarkt.
2012: Cea mai mare tranzactie din afara Capitalei
Cea mai recenta tranzactie cu spatii de birouri a fost incheiata de sud-africanii de la NEPI, care au platit 16,55 milioane de euro pentru cele trei cladiri ale proiectului City Business Centre (foto) din Timisoara si s-au angajat sa plateasca cel mult 46 de milioane de euro pentru urmatoarele doua cladiri, ce vor fi livrate in 2012 si 2013.
Pe langa cei 16,55 milioane de euro platiti si cei maximum 46 milioane de euro care ar urma sa fie achitati pentru urmatoarele doua cladiri, NEPI a preluat un credit bancar de 29,29 milioane de euro. Astfel, valoarea tranzactiei s-ar putea ridica la aproape 92 milioane de euro.
Pentru piata spatiilor de birouri, achizitia City Business Centre reprezinta cea mai mare tranzactie din afara Capitalei si una dintre cele mai mari tranzactii incheiate in criza. O alta tranzactie cu spatii de birouri care ar putea fi anuntat in acest an este vanzarea sediului UTI, amplasat in centrul Bucurestiului.
Aceste tranzactii sunt semne ca incet, incet, apetitul investitorilor pentru piata imobiliara locala revine. In acelasi timp, confirma faptul ca doar proiectele de buna calitate, amplasate in zone cu acces facil si avand un grad de inchiriere ridicat reusesc sa atraga cumparatori.
Ramane de vazut ce soarta vor avea restul cladirilor de birouri, unde amplasamentul si gradul de ocupare nu sunt tocmai considerate avantaje.
Sursa: Wall-Street

06 Feb 2012

Cel mai activ investitor imobiliar din ultimii trei ani, fondul sud-african de investiţii NEPI (New Europe Property Investments), a mizat 250 de milioane de euro pe România într-o perioadă în care mai mulţi jucători străini din imobiliare şi-au făcut bagajele şi au ieşit din piaţa imobiliară din România.
NEPI a continuat investiţiile imobiliare pe piaţa locală şi anul trecut, deşi compania nu a mai realizat nicio achiziţie record, ca în 2009 şi 2010, atenţia sud-africanilor fiind îndreptată spre dezvoltarea a două centre comerciale în Ploieşti şi Bucureşti, precum şi a unei clădiri de birouri în Piaţa Victoriei, în centrul Capitalei.
Astfel, după investiţii de circa 250 de milioane de euro în perioada 2009-2011 (achiziţia proiectelor Floreasca Business Park, ERP Brăila, Iris Piteşti şi mai multe terenuri), în plină criză, NEPI ar urma să realizeze în următorii ani proiecte de circa 150 de milioane de euro.
Compania este listată pe bursele din Johannesburg, Londra şi Bucureşti, iar acţionarii nu s-au speriat de problemele prin care piaţa imobiliară locală a trecut în ultimii ani: acţiunile companiei se tranzacţionează pe bursa din Londra la un preţ mai mare cu 70% faţă de 2007, iar capitalizarea depăşeşte 260 de milioane de lire sterline.
Care este modelul? Administratorii NEPI de la Bucureşti, foşti consultanţi în cadrul Deloitte, strâng în con tinuare zeci de milioane de euro de pe bursele străine şi caută oportunităţi imobiliare fără a aştepta finanţări bancare.
Fondul nu se bazează doar pe creşterea în timp a preţurilor pe piaţa imobiliară, pe tiparul "cumpăr ieftin şi vând scump", ci a devenit mai mult o companie de dezvoltare imobiliară, cu 50 de angajaţi, care se ocupă atât cu achiziţii şi închirieri, cât şi cu supravegherea lucrărilor de construcţii.
"În 2007 am început cu 23 de acţionari, iar acum sunt în jur de 2.000. Am început să avem şi acţionari români", spune sud-africanul Martin Slabbert, 41 de ani, cel care conduce NEPI, companie listată de anul trecut şi la Bursa de Valori Bucureşti.
NEPI a început în decembrie lucrările la un mall în capătul nordic al oraşului Ploieşti, care va fi lipit de actualul hipermarket Carrefour şi ar trebui finalizat în luna noiembrie a acestui an. Finanţare bancară?
"Dacă ar fi trebuit să aşteptăm după bănci, nu am fi făcut nimic nici anul trecut. Nu cred că un dezvoltator care îşi doreşte să facă ceva în perioada actuală îşi permite să aştepte toate avizele necesare unei finanţări bancare în condiţiile de astăzi. Noi preferăm, eventual, să refinanţăm proiectele la sfârşit. Înţelegem comerţul, ştim câţi clienţi are magazinul Carrefour din Ploieşti şi mergem înainte cu proiectul", spune Slabbert.
Cei mai mulţi investitori imobiliari s-au blocat în ultimii ani deoarece nu au avut fonduri proprii pentru realizarea proiectelor, iar băncile nu au fost dispuse să-şi asume riscuri în locul lor.
NEPI a cumpărat terenul în Ploieşti de la oamenii de afaceri Dan Ostahie, patronul Altex, şi Dan Şucu, proprietatul Mobexpert, s-a asociat cu Carrefour Property, divizia imobiliară a grupului francez, iar până la sfârşitul acestui an ar trebui să termine primul centru comercial modern din Ploieşti, pentru care nu duce lipsă de chiriaşi.
"Terenul din Ploieşti l-am cumpărat anul trecut în februarie şi am început construcţia în decembrie. Vom construi un proiect cu o suprafaţă închiriabilă de aproape 38.000 de metri pătraţi, astfel că suprafaţa totală, incluzând magazinul Carrefour şi actuala galerie comercială, va ajunge la 56.000 de metri pătraţi. Am închiriat circa jumătate din proiect.
Numele mari, Inditex, H&M sau Cinema City, au semnat deja. Tot proiectul va fi deţinut în participaţii egale cu Carrefour Property şi ne propunem finalizarea construcţiei în luna noiembrie a acestui an", a mai spus Slabbert.
NEPI a căpătat experienţă în dezvoltarea proiectelor comerciale după ce anul trecut a extins proiectele European Retail Park Brăila şi Iris Piteşti şi a realizat un proiect de dimensiuni mai mici în Braşov.
Modelul de dezvoltare diferă însă de cel al altor investitori imobiliari, care preferă să desemneze un antreprenor general cu responsabilităţi pentru majoritatea etapelor de construire.
"Nu avem antreprenor general deoarece rişti să pierzi controlul procesului de construire. Facem noi pachete de servicii pentru fiecare fază şi găsim singuri subcontractori. În plus, elemente specifice de design le stabilim pe parcursul evoluţiei construcţiei, astfel că ne este mai uşor să facem modificări dacă nu avem un antreprenor general", explică Slabbert.
H&M şi C&A merg în ERP Brăila
NEPI a investit anul trecut 7 milioane de euro în extinderea proiectului European Retail Park din Brăila, care cuprinde în prezent şi un cinematograf multiplex, un patinoar şi o nouă zonă de restaurante. În următoarele luni, în cadrul proiectului vor deschide magazine şi retailerii H&M şi C&A, doi dintre cei mai activi jucători din piaţa de fashion în ultimul an.
"Traficul centrului comercial din Brăila s-a dublat anul trecut, iar cei de la Cinema City ne-au anunţat că cinematograful din proiect este al treilea din ţară din portofoliul lor, după cele din AFI Cotroceni şi Iulius Mall Timişoara. Am agreat cu H&M şi C&A şi vor deschide şi ei magazine în cadrul proiectului până în lunile aprilie-mai. H&M va avea un magazin de 800 de metri pătraţi, iar C&A va avea 1.300 de metri pătraţi. Proiectul este închiriat aproape integral, şi avem chiriaşi care au înregistrat o creştere a vânzărilor de 20-30%."
În paralel, NEPI a realizat şi o extensie a proiectului Iris din Piteşti, unde magazinul Auchan a ajuns să măsoare 17.000 de metri pătraţi, cel mai mare hipermarket din afara Capitalei. În plus, au fost aduşi chiriaşi noi, precum Domo, Toyplex sau Reserved, iar proiectul a fost renovat atât în interior, cât şi în exterior.
Negociază cu Şucu pentru un teren la Braşov
NEPI a intrat anul trecut cu un proiect mai mic şi pe piaţa din Braşov, unde a construit un centru comercial între magazinele Carrefour şi Mobexpert de la intrarea în oraş dinspre Bucureşti.
"În februarie anul trecut am cumpărat un teren de la Volksbank, iar pe 1 decembrie am deschis un centru comercial de tip «street mall», cu o suprafaţă închiriabilă de 5.300 de metri pătraţi şi şase magazine - C&A, Deichmann, Takko, drogerie markt, Flanco şi New Yorker. Proiectul se află între Carrefour şi Mobexpert, iar cu Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, negociem achiziţia unui teren apropiat pentru dezvoltarea unui proiect mai mare", spune Slabbert.
La sfârşitul anului trecut, NEPI a anunţat şi asocierea cu investitorii canadieni CD Capital Partners şi Michael Topolinsky pentru dezvoltarea unui mall în cartierul Bucureştii Noi din Capitală, denumit Victoria City Center, care va avea o suprafaţă închiriabilă de 56.000 de metri pătraţi.
"Înţelegerea pentru Victoria City Center a fost să ne ocupăm noi de dezvoltare, am refăcut designul şi aşteptăm finalizarea planului de dezvoltare a proiectului. Avem acces la cantităţi imense de equity şi cel puţin jumătate din investiţie va fi suportată din fonduri proprii.
Costul construcţiei îl estimăm la circa 70 de milioane de euro. Ne ocupăm în prezent de obţinerea autorizaţiei de construire, care ar putea veni în iunie, să începem lucrările în iulie şi să finalizăm în 2013. Avem un PUZ pentru acel proiect, dar nu putem miza deocamdată pe acest program de execuţie", a declarat şeful fondului de investiţii.
Birouri lângă Palatul Victoria
NEPI a realizat în ultimii ani două tranzacţii cu dezvoltatorul imobiliar Avrig 35 de la care a cumpărat proiectul Iris din Piteşti şi un portofoliu de clădiri de birouri în diverse oraşe din ţară, închiriate în bună parte către austriecii de la Raiffeisen.
Deoarece una dintre clădiri, situată în Constanţa, avea un grad de ocupare de sub 70%, NEPI a decis să renunţe la proprietate în schimbul a 5,8 milioane de euro, iar Avrig avea obligaţia să o răscumpere, conform contractului semnat iniţial. În schimbul clădirii din Constanţa şi a altor sume datorate, Avrig 35 a cedat însă către NEPI un teren din centrul Capitalei, pe care ar urma să fie realizat un proiect de birouri.
"Am intrat anul trecut în posesia unui teren de 4.500 de metri pătraţi din Piaţa Victoriei pe care se află o clădire monument. Nu dorim să demolăm clădirea, ci să o renovăm şi să facem o dezvoltare de birouri complementară, în spatele ei. Nu cred că vreun oficial ar accepta construirea unei clădiri turn pe acel teren. Vrem să facem o clădire cam de 12.000 de metri pătraţi, nu mai înaltă decât clădirea Guvernului. Proiectul va fi dificil. Dacă am fi vrut să facem 25 de etaje era foarte dificil, dar în condiţiile în care dorim să facem un proiect care să se integreze în zonă, cred că vom reuşi să dezvoltăm", consideră Slabbert.
Acesta ar trebui să fie al doilea proiect de birouri din Bucureşti al sud-africanilor, care deţin şi centrul Floreasca Business Park de lângă staţia de metrou Aurel Vlaicu. Cu toate acestea, NEPI se axează în primul rând pe dezvoltarea unor proiecte de retail.
"Clădirile de birouri ajung în 10 ani de clasa B oricât de bine le-ai face, astfel că pot fi considerate commodities (materii primen. red.). Când va veni timpul, vom vinde şi Floreasca Business Park", spune Slabbert, care caută în general să obţină un return de cel puţin 12%, în euro pe an din dezvoltarea proiectelor de retail, randament considerat "rezonabil".
"Continuăm să ne uităm după oportunităţi, în special achiziţii de terenuri pentru dezvoltări comerciale în oraşe «cu viitor», atât de 300.000 de locuitori, cât şi mai mici. La începutul anului trecut aşteptările proprietarilor crescuseră, dar în a doua jumătate a anului a devenit clar că Europa va intra în recesiune, astfel că pretenţiile s-au mai temperat", a mai spus şeful NEPI.
În presă au apărut informaţii şi despre o posibilă achiziţie de către NEPI a proiectului de birouri City Business Center din Timişoara, dar Slabbert nu comentează informaţiile. "Săptămâna viitoare (interviul a avut loc săptămâna trecută - n. red.) am putea face un nou anunţ", spune Slabbert, fără a oferi mai multe detalii.
Avocaţii companiei umblau săptămâna trecută cu bibliorafturi groase prin sediul din NEPI din strada Nicolae Caranfil, astfel că probabil sud-africanii mai pregătesc noi investiţii, fiind încă printre puţinii jucători activi din piaţa imobiliară. Cât de bună este strategia? Rezultatul se va vedea la momentul exit-ului.
Sursa: Ziarul Financiar

06 Feb 2012

Lumea insolvenţelor este o lume egoistă. Fiecare vrea să ia cât mai mult, indiferent de mijloace, folosind uneori strategii la limita legii. Rezultatul? Doar 10% dintre firmele insolvente au, de fapt, şanse de revenire
Doar o mică parte a firmelor care îşi declară insolvenţa reuşesc să se repună pe picioare în urma aplicării unui plan profesionist de reorganizare a activităţii.
În opinia lui Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă, aproximativ 90% dintre firmele aflate în insolvenţă sunt, de fapt, în faliment. Mai precis, şansele de a convinge creditorii de viabilitatea unui plan de reorganizare sunt nule.
„Din păcate, este adevărat că cea mai mare parte a insolvenţelor sunt, de fapt, falimente. Vina nu este exclusiv a debitorilor, a creditorilor, a legii sau a celor care o aplică. Fiecare are vina lui. Poate mai mult în zona debitorilor, unde lipseşte, pur şi simplu, cultura antreprenorială. Un creditor nu are cum să accepte un plan de restructurare absolut necredibil. În al doilea rând, nu poţi veni în faţa creditorilor cu acelaşi management care a dus debitorul în situaţia de a declara insolvenţa. Mulţi debitori nu înţeleg că managementul trebuie schimbat pentru a avea credibilitate în faţa creditorilor", spune Stan Tîrnoveanu, avocat partener al Zamfirescu Racoţi Predoiu (ZRP), firmă care a deschis recent şi o casă de insolvenţă.
Lumea „ţepelor" imobiliare...
Poveştile de succes sunt cu atât mai greu de găsit cu cât intenţiile debitorilor nu sunt întotdeauna cele mai bune.
„Băncile devin uneori reticente din cauza practicilor neoneste ale debitorilor. Unele companii folosesc procedura insolvenţei împotriva intereselor creditorilor... De exemplu, sunt destul de multe situaţii în care băncile nu văd şanse de reuşită în zona proiectelor imobiliare. De multe ori, dezvoltatorii nu fac altceva decât să încerce să îndestuleze acţionarii sau fondatorii proiectelor care, direct sau prin diverse vehicule, ajung şi în postura de creditor", arată Tîrnoveanu.
Debitorii de rea-credinţă au la îndemână şi posibilităţi legale pentru a-şi îndeplini scopul. Odată cu declanşarea procedurii insolvenţei, se constituie cinci grupe de creditori. Planul de reorganizare este votat pe fiecare grupă în parte.
Cum în postura de creditor se află de multe ori, direct sau prin diverse fonduri de investiţii ori furnizori de servicii, chiar cei care au dezvoltat proiectul, ei vor susţine reorganizarea.
În aceste condiţii, chiar dacă banca are 90% din datoria debitorului şi se opune planului de reorganizare, dacă creditorii din celelalte patru categorii votează planul, acesta va fi pus în practică în ciuda dorinţei băncii.
Dacă planul este acceptat, firma este sub protecţia insolvenţei o perioadă de până la trei ani, timp în care acţionarii mascaţi, în creditori, îşi vor recupera cu prioritate banii. În situaţia expusă mai sus se află bănci mari din România.
... şi a bunurilor fără valoare
Nici în ceea ce priveşte calitatea activelor pe care practicienii în insolvenţă ar trebui să le valorifice lucrurile nu stau bine.
„Majoritatea activelor pe care trebuie să le valorificăm în procedurile de faliment sunt terenuri, construcţii şi utilaje care arată, majoritatea, ca fiarele vechi. Ştiţi cum e piaţa imobiliară din România! Se reuşeşte cu mare dificultate să vinzi ceva. Majoritatea societăților care intră în insolvenţă nu mai au, practic, nimic", arată Arin Stănescu, într-un interviu pentru Lumea Justiţiei.
Evaluările „optimiste" ale pieţei insolvenţelor, care vorbesc despre miliarde de euro, adunând activele unor companii cu probleme şi înmulţindu-le cu preţul lor de piaţă la care, în realitate, nu cumpără nimeni nu mai par plauzibile.
În 2010, valoarea bunurilor vândute abia dacă a atins 200 de milioane de euro, iar în 2011, nu a trecut cu mult de această valoare.
Un dosar în care un dezvoltator imobiliar datorează 50 de milioane de euro către creditori şi în care se valorifică activele pentru 19-20 de milioane de euro este un succes. În aceste condiţii, se va ajunge la o selecţie mai atentă a clienţilor.
„În mod cert, ne vom selecta clienţii. Căutăm în primul rând cazuri care se pretează la reorganizare. Nu dorim cantitate cu orice preţ, ci calitate. Vrem să fim în top dar să creştem calitativ", spune Stan Tîrnoveanu, care conduce temporar cea mai nouă casă de insolvenţă, ZRP Insolvency.
200 de milioane de euro au reuşit să recupereze practicienii în insolvenţă în 2010. Suma nu va fi mai mare nici în 2011
Explozie
Numărul insolvenţelor a crescut de trei ori în  patru ani. O aparentă mină de aur pentru practicienii în insolvenţă care vor avea însă mult de muncă.
Sursa: Capital

06 Feb 2012

Şi banca a cerut insolvenţa BRC Business Group, în contul împrumutului de 20 mil. euro pe care i l-a acordat pentru construcţia proiectului.
Până la 26 mai, administratorul judiciar va trebui să întocmească tabelul definitiv al creanţelor, în care să includă şi datoria de 7,2 mil. euro, plus penalităţi şi dobânzi pe care o are BRC către BCR.
La mai puţin de o săptămână de când Tribunalul Bucureşti a acceptat cererea de intrare în insolvenţă formulată de BRC Business Group, şi BCR a avut o solicitare similară, revendicând restanţele de 31.268.791 lei (echivalentul a 7,2 mil. euro), plus penalităţi şi dobânzi, din împrumutul de 20 mil. euro pe care i l-a acordat dezvoltatorului înainte de începerea construcţiei proiectului Citadella Titan.
Primul termen în procesul de insolvenţă iniţiat de BCR a fost stabilit pentru 24 aprilie a.c., dată la care instanţa va conexa dosarul BCR vs. BRC la cel de deschidere a procedurii de insolvenţă.
Tribunalul Bucureşti a aprobat, la 26 ianuarie, cererea de intrare în insolvenţă a firmei BRC Business Group, numind administrator judiciar provizoriu pe ACTIV LICHIDATOR IPURL. Ulterior, la cererea debitoarei BRC BUSINESS GROUP SRL, l-a înlocuit pe acesta cu ,,CII Sava Jenică Cristinel, menţinând termenele limită dispuse anterior".
Astfel, termenul limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanţelor asupra averii BRC este 26 martie 2012, până la 26 aprilie acestea urmând să fie verificate, întocmite, termenul pentru definitivarea creanţelor fiind stabilit pentru data de 26 mai 2012. Prima şedinţă a adunării creditorilor va avea loc la 21 mai 2012.
"Pune în vedere administratorului judiciar să întocmească şi să depună la dosar, în termen de 30 de zile de la desemnare, raportul prevăzut la art. 54 al. 1 şi 2 din lege şi, în termen de 60 de zile de la desemnare, raportul prevăzut la art. 59 din lege", se arată în încheierea şedinţei din data de 26 ianuarie, cu precizarea că următorul termen a fost stabilit pentru data de 10 mai 2012.
A vândut doar o jumătate din apartamente
BRC Business Group, cu acţionari din Marea Britanie, Israel şi Olanda, a fost înfiinţată în anul 2006 pentru a dezvolta ansambluri rezidenţiale în Bucureşti.
La sfârşitul anului 2010, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice, firma avea datorii totale de peste 70 de milioane de lei (circa 16,5 milioane de euro).
BRC a finalizat doar un proiect, respectiv Citadella Titan, cuprinzând două clădiri de 14 etaje, în care sunt disponibile 224 apartamente cu una, două şi trei camere. Firma anunţa în 2007 că proiectul presupune o investiţie de 20 milioane de euro, finanţarea fiind asigurată de BCR.
Construcţia a fost finalizată în primăvara anului 2010, iar la începutul anului trecut erau vândute doar 45 de apartamente şi pentru 40 erau semnate antecontracte, în condiţiile în care preţurile porneau de la 47.400 de euro plus TVA, în cazul unei garsoniere de 40 metri pătraţi.
Curentul electric, oprit pentru neplată
Potrivit postărilor clienţilor proiectului Citadella, energia electrică a fost oprită de mai multe ori pentru neplată, ceea ce-i obligă pe aceştia să suporte atât lipsa apei calde, cât şi a celei reci.
"Electricitatea e oprită de marţi (15 noiembrie - n. red.) - drept urmare nu e nici apă rece/caldă, iar lifturile nu funcţionează. În mod normal ar trebui să funcţioneze toate cele 3 lifturi (într-unul din blocuri), dar la cât de locuit e au pus în funcţiune un singur lift", scrie pe forum unul dintre clienţii nemulţumiţi.
Părerea acestuia este împărtăşită de mai mulţi locatari, unul dintre ei plângându-se şi de faptul că "sunt furaţi la întreţinere", că "în apartamente geamurile sunt de proastă calitate (intră vântul prin ele)", că "sala de festivităţi e încă în construcţii)" şi că nu au sală de fitness, deşi era prevăzută în contract şi că sunt obligaţi să încheie contracte pentru Internet şi cablu tv cu un anumit furnizor.
Sursa: Curierul National

03 Feb 2012

Omul de afaceri Ovidiu Sandor, in varsta de 41 de ani, a vandut proiectul de birouri City Business Centre din Timisoara catre fondul sud-african de investitii New Europe Property Investments (NEPI), valoarea tranzactiei nefiind facuta publica.
El se va ocupa in continuare cu administrarea si dezvoltarea complexului, deruland in paralel si alte businessuri.
Pachetul majoritar de actiuni al companiilor ModaTim Investment si ModaTim Properties, cunoscute pentru dezvoltarea proiectului City Business Centre (CBC), a fost preluat de fondul sud-african de investitii New Europe Property Investments (NEPI), aceasta fiind cea mai mare tranzactie cu birouri din afara Bucurestiului.
Valoarea tranzactiei ar putea ajunge la 92 de milioane de euro, NEPI platind in prima faza 16,55 milioane de euro pentru cele trei cladiri finalizate.
De ce a decis sa vanda
De-a lungul ultimilor ani, Ovidiu Sandor, dezvoltatorul proiectului, a primit mai multe oferte de preluare, avand in vedere ca City Business Centre este cel mai important complex de birouri din afara Bucurestiului, insa decizia de a vinde a fost luata abia in ultimul an.
"Succesul proiectului se datoreaza in mare parte faptului ca am reusit sa ne pastram cumpatul in anii de boom, continuand pe un fundament rational si dezvoltand progresiv. Am vandut catre NEPI pentru ca implicarea celui mai activ fond de investitii din piata locala reprezinta o garantie pentru proiect si un angajament pe termen lung in fata chiriasilor", explica Sandor.
City Business Centre include trei cladiri finalizate, una in curs de dezvoltare ce va fi livrata in iunie si alta a carei constructie nu a inceput inca. Pana in prezent au fost livrati 25.000 mp de spatii de birouri, urmand ca la finalizare proiectul sa aiba 43.000 mp. Ovidiu Sandor, va ramane administrator al complexului, fiind responsabil de relatia cu chiriasii si de dezvoltarea urmatoarelor doua cladiri.
Ce face in continuare?
"Voi coordona in continuare dezvoltarea proiectului si activitatea comerciala a CBC pana in 2015. Ramanerea mea in proiect inseamna stabilitate", a declarat Sandor.
In perioada urmatoare, el va mai fi implicat in diverse proiecte care au ca scop dezvoltarea comunitatii de IT din Timisoara si spune ca va incerca sa sprijin initiativele locale prin facilitati oferite start-up-urilor la CBC, in cladirea D.
"De asemenea, voi ramane implicat in boardul ModaTim - fabrica de textile mostenita de la tatal meu, un business de familie si de suflet care va merge mai departe. Nu in ultimul rand, voi cauta si voi analiza noi oportunitati de investitii", a continuat managerul.
Un alt business de care Sandor se va ocupa este reprezentat de magazinul online pravaliadeacasa.ro, adresat in special romanilor din strainatate. Magazinul va fi dezvoltat in acest an prin cresterea gamei de produse, dezvoltarea infrastructurii si extinderea pe inca un segment.
In paralele, omul de afaceri mai are o pensiune in comuna Bogda, din judetul Timis. Casa Altringen, asa cum se numeste pensiunea, poate gazdui pana la 20 de persoane.
Vezi mai jos ce spune Ovidiu Sandor, potrivit unor declaratii anterioare, despre:
Fabrica de textile ModaTim: "Este o firma pe care tatal nostru a condus-o timp de peste 20 de ani, in care am crescut alergand printre haine cand eram copil, iar unele angajate ma stiu inca de cand aveam cativa ani. In plus, fiind o societate cu circa 400 de actionari, este o provocare continua".
Afaceri: "Cred ca se pot face afaceri in care toata lumea sa fie multumita si fiecare sa castige ceva la sfarsitul zilei. Consider ca, in anumite situatii, este bine sa renunti la un leu in plus castigat astazi pentru a dezvolta o relatie pe termen lung. Cred in afacerile care se bazeaza pe o strategie si o viziune pe termen lung si nu cred in afacerile care sunt facute pentru astazi, mai ales in domeniul imobiliar, unde durata unei cladiri este, in medie, de 50 de ani".
Guvern: "Guvernul ar trebui sa inteleaga ca lucrurile administrate in maini private functioneaza mai bine decat cele administrate in mainile statului. Ce ar trebui sa invete guvernul de la mediul privat este un cuvant numit outsourcing: cu cat vom plasa mai multe din activitatile administrative in maini private, cu contracte corecte, cu atat lucrurile vor merge mai bine".
Pasiunile sale: "Hartile ma determina sa caut noi surse si sa citesc pentru a-mi satisface curiozitatea despre istoria regiunii noastre. Ele reprezinta si un refugiu mental atunci cand vreau sa ma deconectez de munca, dar si un mod de a cunoaste alti oameni pasionati si eruditi. (...) Intre timp incerc sa invat cat mai multe despre ele, incerc sa le gasesc pecele mai interesante, rare si deosebite harti ale regiunii. Candva, poate, voi si scrie despre ele".
E-mail: "Inboxul este parametrul care imi genereaza nivelul de stres. Acolo pastrez toate e-mailurile care presupun o actiune din partea mea. Cand am mai putin de 100 de e-mailuri sunt foarte relaxat, cand am intre 100 si 200 deja intervine un oarecare stres si cand trec peste 200 deja sunt agitat".
Copilarie: "In copilaria foarte frageda, ma uitam cu placere la Veronica, imi aduc aminte ca aveam si un disc cu muzica din film, ceea ce ma facea foarte popular in randul colegilor de la gradinita. La desene animate aveam acces doar duminica, ma uitam impreuna cu sora mea. Ne placeau in special Ciocanitoarea Woody si Tom & Jerry".
Sursa: Wall-Street