Udrea: Constructorii care au castigat licitatii stiau "cum sa joace" ca sa obtina majorari la contracte
10 Mar 2010
Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea a anunţat că, în urma unui raport de analiză internă, s-a constatat că peste 90% dintre contractele atribuite de Ministerul Dezvoltării unor firme de construcţii, pentru lucrări publice, au necesitat fonduri suplimentare, iar cuantumul acestora a fost apropiat de 50% din valoarea iniţială a contractului.
Restul de 10% din contractele care au necesitat fonduri suplimentare nu aveau nevoie de mai mult de 10% din valoarea contractului.
„O asemenea stare de fapt crea două probleme. Pe de o parte, existau firme care erau deja obişnuite cu contractele publice. Aceste firme ştiau cum să joace, practicau preţuri de dumping la licitaţii, pentru ca apoi să le majoreze în urma unor acte adiţionale.
A doua problemă se năştea tocmai din cauza faptului că numai unele firme câştigau licitaţiile. În mod evident, firmele care pierdeau contestau decizia de acordare a respectivelor contracte ca să poată să obţină şi ele câte ceva de la cei care câştigaseră licitaţiile. Nu numai că se cheltuiau mai mulţi bani, dar lucrările erau şi întârziate", susţine Elena Udrea.
Reţeta Elenei Udrea
Potrivit acesteia, problema se va rezolva prin impunerea a două măsuri ce privesc limitarea cuantumului până la care se poate creşte valoarea contractelor, după câştigarea licitaţiei, la maximum 10% şi depunctarea firmelor care abuzează de contestaţii, în cazul în care mai participă la licitaţii viitoare.
„Fiecare constructor va fi nevoit să ofere un preţ cât mai aproape de cel real, dacă şi vrea să facă profit. Reţeta e simplă: Ministerul deţine controlul proiectelor pe care le finanţează, fără «aditivi» costisitori şi fără contestaţii abuzive. Ce obţinem? Lucrări terminate mai devreme, cu costuri mai mici pentru stat", apreciază Udrea.
Sursa: Capital
Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea a anunţat că, în urma unui raport de analiză internă, s-a constatat că peste 90% dintre contractele atribuite de Ministerul Dezvoltării unor firme de construcţii, pentru lucrări publice, au necesitat fonduri suplimentare, iar cuantumul acestora a fost apropiat de 50% din valoarea iniţială a contractului.Restul de 10% din contractele care au necesitat fonduri suplimentare nu aveau nevoie de mai mult de 10% din valoarea contractului.
„O asemenea stare de fapt crea două probleme. Pe de o parte, existau firme care erau deja obişnuite cu contractele publice. Aceste firme ştiau cum să joace, practicau preţuri de dumping la licitaţii, pentru ca apoi să le majoreze în urma unor acte adiţionale.
A doua problemă se năştea tocmai din cauza faptului că numai unele firme câştigau licitaţiile. În mod evident, firmele care pierdeau contestau decizia de acordare a respectivelor contracte ca să poată să obţină şi ele câte ceva de la cei care câştigaseră licitaţiile. Nu numai că se cheltuiau mai mulţi bani, dar lucrările erau şi întârziate", susţine Elena Udrea.
Reţeta Elenei Udrea
Potrivit acesteia, problema se va rezolva prin impunerea a două măsuri ce privesc limitarea cuantumului până la care se poate creşte valoarea contractelor, după câştigarea licitaţiei, la maximum 10% şi depunctarea firmelor care abuzează de contestaţii, în cazul în care mai participă la licitaţii viitoare.
„Fiecare constructor va fi nevoit să ofere un preţ cât mai aproape de cel real, dacă şi vrea să facă profit. Reţeta e simplă: Ministerul deţine controlul proiectelor pe care le finanţează, fără «aditivi» costisitori şi fără contestaţii abuzive. Ce obţinem? Lucrări terminate mai devreme, cu costuri mai mici pentru stat", apreciază Udrea.
Sursa: Capital
Deichmann si New Yorker deschid noi magazine in provincie
10 Mar 2010
Retailerii germani Deichmann si New Yorker vor deschide maine primele reprezentante din Timisoara, in cadrul centrului comercial Iulius Mall, dezvoltat de omul de afaceri iesean Iulian Dascalu.
Ambele magazine sunt amplasate la demisolul centrului comercial si ocupa suprafate de 550 mp (Deichmann), respectiv 1.000 mp (New Yorker).
Deichmann detine 23 de magazine in Romania, in orase precum Bucuresti, Arad, Roman, Suceava, Oradea, Fagaras, Braila si Bacau, avand peste 28.000 de angajati la nivel international si peste 2.600 de magazine.
New Yorker detine 12 magazine pe plan local, in orasele Bucuresti, Cluj-Napoca, Sibiu, Bacau, Focsani si Braila, iar la nivel global este activ in peste 27 de tari, cu peste 750 de reprezentante in Europa si in Orientul Mijlociu.
Iulius Mall Timisoara, cel de al doilea mall din cadrul retelei nationale Iulius Group, a fost inaugurat in anul 2005, in urma unei investitii initiale de 45 milioane de euro si extins anul trecut, dupa o investitie de 60 milioane de euro.
Printre chiriasii Iulius Mall Timisoara se mai numara Adidas, Altex, Auchan, Bam Boo, Bata, Bershka, Cinema City, Guess, Il Passo, Intersport, Lee Cooper, Mango, Motivi, Nike, Pull&Bear, Puma, Sprider, Starbucks, Stefanel, Stradivarius, Terranova si Zara.
Sursa: Wall-Street
Retailerii germani Deichmann si New Yorker vor deschide maine primele reprezentante din Timisoara, in cadrul centrului comercial Iulius Mall, dezvoltat de omul de afaceri iesean Iulian Dascalu.Ambele magazine sunt amplasate la demisolul centrului comercial si ocupa suprafate de 550 mp (Deichmann), respectiv 1.000 mp (New Yorker).
Deichmann detine 23 de magazine in Romania, in orase precum Bucuresti, Arad, Roman, Suceava, Oradea, Fagaras, Braila si Bacau, avand peste 28.000 de angajati la nivel international si peste 2.600 de magazine.
New Yorker detine 12 magazine pe plan local, in orasele Bucuresti, Cluj-Napoca, Sibiu, Bacau, Focsani si Braila, iar la nivel global este activ in peste 27 de tari, cu peste 750 de reprezentante in Europa si in Orientul Mijlociu.
Iulius Mall Timisoara, cel de al doilea mall din cadrul retelei nationale Iulius Group, a fost inaugurat in anul 2005, in urma unei investitii initiale de 45 milioane de euro si extins anul trecut, dupa o investitie de 60 milioane de euro.
Printre chiriasii Iulius Mall Timisoara se mai numara Adidas, Altex, Auchan, Bam Boo, Bata, Bershka, Cinema City, Guess, Il Passo, Intersport, Lee Cooper, Mango, Motivi, Nike, Pull&Bear, Puma, Sprider, Starbucks, Stefanel, Stradivarius, Terranova si Zara.
Sursa: Wall-Street
Peste 100.000 de romani sunt in procedura de executare silita pentru restante la banci
10 Mar 2010
Peste 100.000 de persoane fizice din Romania sunt in procedura de executare silita pentru ca nu si-au platit ratele la banci si exista o banca din Top 5 care are 20.000 de cereri de executare silita, a declarat miercuri avocatul Gheorghe Piperea, specialist in insolventa si faliment.
"In luna februarie a fost o explozie de cereri de executare silita pentru persoanele fizice din partea bancilor, iar numarul acestora a depasit 20.000 la o banca din Top 5. Dintre acestea, cele mai multe solicitari sunt pentru credite de nevoi personale de 30.000-40.000 lei", a afirmat Piperea, fondator al societatii "Piperea & Asociatii", specializata in faliment si insolventa.
"Este vorba despre acele persoane care au contractat credite in asa-zisa perioada de boom economic si acum nu-si mai pot plati creditele pentru ca li s-au redus salariile sau au fost trimisi in somaj", a completat el.
Aceasta crestere a numarului de executari silite se va reflecta in pretul caselor si al terenurilor, care va atinge in luna iunie un minim ul ultimilor trei ani, estimeaza avocatul.
"Pretul constructiilor si al terenurilor se va prabusi si am putea vorbi despre o relansare a vanzarilor in acest domeniu, intrucat vom vorbi de preturi aflate mai aproape de realitate, respectiv de 50% din valoarea caselor din 2007 sau de 30% din pretul terenurilor din acea perioada", a apreciat Piperea.
Valoare de piata de 600 euro/mp la apartamente noi
Avocatul estimeaza ca pretul real de vanzare a unui apartament nou este in acest moment de 700-800 de euro, insa va cobori in urmatoarele trei luni la 600 de euro "ca urmare a presiunii aparute in piata in urma vanzarii activelor neperformante a bancilor".
"In doua, trei luni putem vorbi despre o reasezare a preturilor, deoarece legea spune ca dupa mai multe licitatii banca poate vinde o casa si la 1% din valoarea la care a fost evaluata initial", a explicat Piperea.
"Vom asista la scaderea drastica a preturilor de vanzare si exista potential pentru scaderea pretului de vanzare a unui apartament la 600 de euro pe metru patrat. Acest lucru va atrage dupa sine scaderea pretului de vanzare a apartamentelor vechi, iar un apartament din zonele accesibile ale Bucurestiului va ajunge sa coste 400-500 de euro pe metru patrat", a mai spus el.
Pretul mediu de vanzare al terenurilor centrale va cobori la 500-600 euro/mp in zonele centrale ale Capitalei si la 1.500-2.000 euro in zonele ultracentrale, precum Primaverii, anticipeaza avocatul.
Sursa: Banknews
Peste 100.000 de persoane fizice din Romania sunt in procedura de executare silita pentru ca nu si-au platit ratele la banci si exista o banca din Top 5 care are 20.000 de cereri de executare silita, a declarat miercuri avocatul Gheorghe Piperea, specialist in insolventa si faliment.
"In luna februarie a fost o explozie de cereri de executare silita pentru persoanele fizice din partea bancilor, iar numarul acestora a depasit 20.000 la o banca din Top 5. Dintre acestea, cele mai multe solicitari sunt pentru credite de nevoi personale de 30.000-40.000 lei", a afirmat Piperea, fondator al societatii "Piperea & Asociatii", specializata in faliment si insolventa.
"Este vorba despre acele persoane care au contractat credite in asa-zisa perioada de boom economic si acum nu-si mai pot plati creditele pentru ca li s-au redus salariile sau au fost trimisi in somaj", a completat el.
Aceasta crestere a numarului de executari silite se va reflecta in pretul caselor si al terenurilor, care va atinge in luna iunie un minim ul ultimilor trei ani, estimeaza avocatul.
"Pretul constructiilor si al terenurilor se va prabusi si am putea vorbi despre o relansare a vanzarilor in acest domeniu, intrucat vom vorbi de preturi aflate mai aproape de realitate, respectiv de 50% din valoarea caselor din 2007 sau de 30% din pretul terenurilor din acea perioada", a apreciat Piperea.
Valoare de piata de 600 euro/mp la apartamente noi
Avocatul estimeaza ca pretul real de vanzare a unui apartament nou este in acest moment de 700-800 de euro, insa va cobori in urmatoarele trei luni la 600 de euro "ca urmare a presiunii aparute in piata in urma vanzarii activelor neperformante a bancilor".
"In doua, trei luni putem vorbi despre o reasezare a preturilor, deoarece legea spune ca dupa mai multe licitatii banca poate vinde o casa si la 1% din valoarea la care a fost evaluata initial", a explicat Piperea.
"Vom asista la scaderea drastica a preturilor de vanzare si exista potential pentru scaderea pretului de vanzare a unui apartament la 600 de euro pe metru patrat. Acest lucru va atrage dupa sine scaderea pretului de vanzare a apartamentelor vechi, iar un apartament din zonele accesibile ale Bucurestiului va ajunge sa coste 400-500 de euro pe metru patrat", a mai spus el.
Pretul mediu de vanzare al terenurilor centrale va cobori la 500-600 euro/mp in zonele centrale ale Capitalei si la 1.500-2.000 euro in zonele ultracentrale, precum Primaverii, anticipeaza avocatul.
Sursa: Banknews
APAIR, Marsh si Astra au lansat prima asigurare de malpraxis pentru agentii imobiliari
10 Mar 2010
Asociatia Profesionala a Agentilor Imobiliari din Romania (APAIR) si Marsh Broker de Asigurare-Reasigurare au lansat, impreuna cu Astra Asigurare-Reasigurare, prima asigurare profesionala dedicata agentilor imobiliari.
"Dupa mai mult de 20 de ani de asteptari, agentii imobiliari pot beneficia de o asigurare de malpraxis, la fel ca oricare alta breasla din Romania, aderand la Asociatia Profesionala a Agentilor Imobiliari din Romania", a explicat Dan A. Negulescu, presedintele APAIR.
Pana in prezent, in Romania, asigurarile de raspundere profesionala erau contractate de agentiile imobiliare, la nivel de companie pentru tot personalul angajat. Foarte putine companii imobiliare au incheiat asemenea asigurari in Romania, se arata intr-un comunicat al brokerului Marsh.
APAIR a fost infiintata in ianuarie 2010 si are ca membri agenti imobiliari persoane fizice.
Compania de brokeraj in asigurari si consultanta de risc Marsh Romania este membra a grupului Marsh & McLennan Companies (MMC).
Astra Asigurari, infiintata in 1991, este membru fondator al Pool-ului de Asigurare Impotriva Dezastrelor (PAID), societatea care emite politele de asigurare obligatorie a locuintelor. Astra Asigurari detine o participatie de 15% din pachetul de actiuni al PAID, participatie maxima permisa de lege.
Astra Asigurari a inregistrat anul trecut un profit net de 6,28 milioane lei (1,5 mil. euro), in crestere cu 80% fata de castigul consemnat anul anterior. Afacerile companiei au sporit cu 22% in 2009, la 795,84 milioane lei (187,8 mil. euro).
Sursa: Dailybusiness
Asociatia Profesionala a Agentilor Imobiliari din Romania (APAIR) si Marsh Broker de Asigurare-Reasigurare au lansat, impreuna cu Astra Asigurare-Reasigurare, prima asigurare profesionala dedicata agentilor imobiliari."Dupa mai mult de 20 de ani de asteptari, agentii imobiliari pot beneficia de o asigurare de malpraxis, la fel ca oricare alta breasla din Romania, aderand la Asociatia Profesionala a Agentilor Imobiliari din Romania", a explicat Dan A. Negulescu, presedintele APAIR.
Pana in prezent, in Romania, asigurarile de raspundere profesionala erau contractate de agentiile imobiliare, la nivel de companie pentru tot personalul angajat. Foarte putine companii imobiliare au incheiat asemenea asigurari in Romania, se arata intr-un comunicat al brokerului Marsh.
APAIR a fost infiintata in ianuarie 2010 si are ca membri agenti imobiliari persoane fizice.
Compania de brokeraj in asigurari si consultanta de risc Marsh Romania este membra a grupului Marsh & McLennan Companies (MMC).
Astra Asigurari, infiintata in 1991, este membru fondator al Pool-ului de Asigurare Impotriva Dezastrelor (PAID), societatea care emite politele de asigurare obligatorie a locuintelor. Astra Asigurari detine o participatie de 15% din pachetul de actiuni al PAID, participatie maxima permisa de lege.
Astra Asigurari a inregistrat anul trecut un profit net de 6,28 milioane lei (1,5 mil. euro), in crestere cu 80% fata de castigul consemnat anul anterior. Afacerile companiei au sporit cu 22% in 2009, la 795,84 milioane lei (187,8 mil. euro).
Sursa: Dailybusiness
Plesea, omul care merge contra curentului in imobiliare
10 Mar 2010
Ați auzit de antreprenorul care mai investește în real estate? Nu e o retorică din folclorul de criză. Augustin Pleșea știe cel mai bine de ce.
După aproape o oră în care discuția dintre MONEY EXPRESS și fondatorul businessului Cargus curge fără ezitări în răspunsuri, Pleșea își iese din ritm la întrebarea despre suma pe care a primit‑o din vânzarea către DHL a companiei de curierat și păstrează pentru prima dată câteva secunde de tăcere.
Se repliază însă repede, zâmbește și mărturisește că „am luat niște bani". „Nu pot să vorbesc despre sumă, dar cei 50 mil. euro vehiculați nu sunt reali. Pot să spun însă că sunt foarte mulțumit de afacerea pe care am făcut‑o". Ezită o clipă și când e întrebat dacă a investit toți banii din tranzacția Cargus‑DHL (aprilie 2008), înclină afirmativ din cap și spune că „nu am credite". Adică poate investi într‑o perioadă în care nu puțini sunt dezvoltatorii care și‑au înghețat proiectele.
ANUL BANILOR. „Investițiile în imobiliare au reprezentat aproximativ 70% din totalul de investiții de 30 milioane de euro realizate în ultimii ani, conexe activității Cargus", face Pleșea un bilanț al trecutului său de investitor imobiliar, explicând că nu a încetinit în nici un moment ritmul investițiilor din real estate. Ritm pe care îl menține și acum, prin patru noi proiecte: un complex de 28 de vile la Buftea, altul de 88 de vile la Sânpetru - Brașov, două pensiuni la Babana‑Pitești și 25 case în Câmpina, dezvoltate în zone în care a cumpărat deja zeci de hectare de teren.
Costurile intemediare - 2,5 milioane de euro, la o valoare finală totală a investițiilor în aceste proiecte, derulate prin intermediul PAN Express, companie al cărei unic acționar este Pleșea, estimată la aproximativ 14 milioane de euro. De notat că, sub aceeași umbrelă a PAN Express, Pleșea controlează și o companie de construcții, prin intermediul căreia va și derula o parte dintre lucrări. Totuși, spune că, pentru a impune un ritm mai accelerat, va organiza în luna septembrie o rundă de licitații pentru desemnarea unor terți constructori.
Primii bani din imobiliare speră să‑i obțină în 2011, an în care crede că totul se va mișca „mult mai repede". Mizează în special pe prețul de vânzare al caselor sale și îl dă ca exemplu pe cel al unei vile cu trei camere, etaj, două grupuri sanitare, living la parter, scară interioară și curte de 300 mp, de aproximativ 120.000 de euro.
LA EXTREME. Să fie prea optimism optimismul lui Pleșea? „Când ai bani, apar tot felul de oportunități, cu atât mai mult în această perioadă delicată. Pe termen lung, e un avantaj să investești în proiecte de locuințe, numai că nu trebuie să te aștepți să recuperezi foarte repede banii.
Trebuie să te înarmezi cu răbdare", răspunde proprietarul Rin Grand Hotel, Ionuț Negoiță, care a întârziat cu un an finalizarea unui proiect de 1.680 de apartamente - 12 blocuri, pe Splaiul Unirii din București -, proiect a cărui valoare a scăzut la 90 milioane de euro, de la 110-120 mil. euro la cât era estimat înainte de declanșarea crizei.
E gata să parieze la rândul său pe potențialul încă latent al imobiliarului local și spune chiar că intenționează să demareze anul acesta un nou proiect, de 300 de apartamente, tot în București, reprezentând o investiție de peste zece milioane de euro.
La polul înghețat al imobiliarului, Alin Burcea, proprietarul grupului de firme Paralela 45, grup ce reunește, atenție, și o firmă de construcții - Paralela 45 Invest, a rămas blocat cu un proiect de 3 clădiri cu 75 de apartamente, dezvoltat pe malul lacului Snagov, în care a investit până acum 2,2 mil. euro. Cu un credit de rambursat la bănci în spate, singura soluție pe care o vede pentru continuarea lucrărilor ar fi vânzarea hotelului Stil din București, pentru care a plătit în 2007 3,3 mil. euro. Acum speră să obțină pe el 3 mil. euro.
Pe termen scurt, Pleșea va finaliza în lunile următoare Gclub, un centru spa din Breaza, destinat persoanelor cu venituri medii, amenajat într‑o fostă casă de protocol a Armatei - „o clădire tradițională, reconstruită, dar păstrând stilul de acum 60 de ani" - în care a investit 1,5 mil. euro. Tot la Breaza, Pleșea a inaugurat recent un hotel de patru stele, o investiție de două milioane de euro, construit sub același brand, Gclub.
CENTRUL LUMII. De ce Breaza? „Este o zonă bună pentru creșterea veniturilor", explică Pleșea, care a încheiat un parteneriat cu Clubul de Golf „Lac de Verde" din localitate. „Când capacitatea lor depășește, le ofer eu cazare. Turiștii mei îi îndrum spre golf și invers", explică el. Ce ar putea însemna în cifre acest potențial de creștere e mai greu de spus, mai ales că investițiile în hoteluri rămân riscante în această perioadă.
„Chiar dacă acolo există un teren de golf, având în vedere perioada dificilă din economie, gradul de încărcare va trece cu greu de 50% la început", comentează Nicolae Demetriade, cel care a vândut în 2007 agenția Happy Tour către fondul de investiții GED Capital Management, într‑o tranzacție estimată la zece mil. euro.
Pe de altă parte, Breaza marchează pe harta businessurilor controlate de Pleșea punctul în care „o afacere deservește o alta" - a mai investit aici într‑o spălătorie industrială - pentru că, spune el, vrea să‑și spele singur „prosoapele și halatele" -, dar și într‑un business de întreținere rezidențială, demarat anul trecut. Din 2002, când a cumpărat aici o pizzerie, Pleșea a investit la Breaza peste cinci milioane de euro.
Acum se gândește să includă jumătate din cele 36 de camere ale celor 7 vile pe care le mai deține în zonă într‑un sistem special de reședință pentru persoanele în vârstă. „Se pot muta cu totul la noi, după o evaluare a stării lor de sănătate, o evaluare a proprietății pe care ei o dețin și pe care noi o vom închiria.
Practic, îi valorificăm locuința și, în schimb, îi oferim totul la Breaza", explică el. Totul însemnând cazare, mâncare, acces la terenurile de sport etc. O altă variantă de închiriere ar fi cea a unei taxe lunare de aproximativ 1.000 de euro, pe care familia trebuie să o plătească în contul serviciilor de care va beneficia o singură persoană.
IDEI LA ȚINTĂ. Și pentru a mai rămâne un paragraf în zona de business Breaza, aceasta este una dintre destinațiile pe care le‑a promovat intens anul trecut prin intermediul agenției Gusti Tour, pe care a înființat‑o în urmă cu trei ani special pentru actuala lui soție - Iulia. „În 2009 am avut o cifră de afaceri de circa 150.000 euro și mizăm pe o dublare anul acesta", fără a se arăta prea afectat de căderea de 30 de procente de anul trecut a turismului românesc.
În paranteză spus, fostul proprietar al Happy Tours, Nicolae Demetriade, crede că primele semne bune se vor vedea abia la toamnă, admițând, totuși, că agențiile cu un număr redus de angajați, cu cheltuieli modeste ar putea fi mai puțin afectate.
Până la limpezirea apelor, Pleșea rămâne „o țintă pentru cei care au idei". „Am propuneri în fiecare săptămână, de la prieteni, colaboratori", mărturisește el. Nu dă detalii despre alte posibile investiții viitoare și nici nu revine asupra celor 70 de milioane de euro la cât estima în 2008 că ar putea ajunge investițiile sale din turism și imobiliare. Deocamdată, e undeva pe la jumătatea unui drum rămas închis pentru alții.
Sursa: MoneyExpress
Ați auzit de antreprenorul care mai investește în real estate? Nu e o retorică din folclorul de criză. Augustin Pleșea știe cel mai bine de ce.După aproape o oră în care discuția dintre MONEY EXPRESS și fondatorul businessului Cargus curge fără ezitări în răspunsuri, Pleșea își iese din ritm la întrebarea despre suma pe care a primit‑o din vânzarea către DHL a companiei de curierat și păstrează pentru prima dată câteva secunde de tăcere.
Se repliază însă repede, zâmbește și mărturisește că „am luat niște bani". „Nu pot să vorbesc despre sumă, dar cei 50 mil. euro vehiculați nu sunt reali. Pot să spun însă că sunt foarte mulțumit de afacerea pe care am făcut‑o". Ezită o clipă și când e întrebat dacă a investit toți banii din tranzacția Cargus‑DHL (aprilie 2008), înclină afirmativ din cap și spune că „nu am credite". Adică poate investi într‑o perioadă în care nu puțini sunt dezvoltatorii care și‑au înghețat proiectele.
ANUL BANILOR. „Investițiile în imobiliare au reprezentat aproximativ 70% din totalul de investiții de 30 milioane de euro realizate în ultimii ani, conexe activității Cargus", face Pleșea un bilanț al trecutului său de investitor imobiliar, explicând că nu a încetinit în nici un moment ritmul investițiilor din real estate. Ritm pe care îl menține și acum, prin patru noi proiecte: un complex de 28 de vile la Buftea, altul de 88 de vile la Sânpetru - Brașov, două pensiuni la Babana‑Pitești și 25 case în Câmpina, dezvoltate în zone în care a cumpărat deja zeci de hectare de teren.
Costurile intemediare - 2,5 milioane de euro, la o valoare finală totală a investițiilor în aceste proiecte, derulate prin intermediul PAN Express, companie al cărei unic acționar este Pleșea, estimată la aproximativ 14 milioane de euro. De notat că, sub aceeași umbrelă a PAN Express, Pleșea controlează și o companie de construcții, prin intermediul căreia va și derula o parte dintre lucrări. Totuși, spune că, pentru a impune un ritm mai accelerat, va organiza în luna septembrie o rundă de licitații pentru desemnarea unor terți constructori.
Primii bani din imobiliare speră să‑i obțină în 2011, an în care crede că totul se va mișca „mult mai repede". Mizează în special pe prețul de vânzare al caselor sale și îl dă ca exemplu pe cel al unei vile cu trei camere, etaj, două grupuri sanitare, living la parter, scară interioară și curte de 300 mp, de aproximativ 120.000 de euro.
LA EXTREME. Să fie prea optimism optimismul lui Pleșea? „Când ai bani, apar tot felul de oportunități, cu atât mai mult în această perioadă delicată. Pe termen lung, e un avantaj să investești în proiecte de locuințe, numai că nu trebuie să te aștepți să recuperezi foarte repede banii.
Trebuie să te înarmezi cu răbdare", răspunde proprietarul Rin Grand Hotel, Ionuț Negoiță, care a întârziat cu un an finalizarea unui proiect de 1.680 de apartamente - 12 blocuri, pe Splaiul Unirii din București -, proiect a cărui valoare a scăzut la 90 milioane de euro, de la 110-120 mil. euro la cât era estimat înainte de declanșarea crizei.
E gata să parieze la rândul său pe potențialul încă latent al imobiliarului local și spune chiar că intenționează să demareze anul acesta un nou proiect, de 300 de apartamente, tot în București, reprezentând o investiție de peste zece milioane de euro.
La polul înghețat al imobiliarului, Alin Burcea, proprietarul grupului de firme Paralela 45, grup ce reunește, atenție, și o firmă de construcții - Paralela 45 Invest, a rămas blocat cu un proiect de 3 clădiri cu 75 de apartamente, dezvoltat pe malul lacului Snagov, în care a investit până acum 2,2 mil. euro. Cu un credit de rambursat la bănci în spate, singura soluție pe care o vede pentru continuarea lucrărilor ar fi vânzarea hotelului Stil din București, pentru care a plătit în 2007 3,3 mil. euro. Acum speră să obțină pe el 3 mil. euro.
Pe termen scurt, Pleșea va finaliza în lunile următoare Gclub, un centru spa din Breaza, destinat persoanelor cu venituri medii, amenajat într‑o fostă casă de protocol a Armatei - „o clădire tradițională, reconstruită, dar păstrând stilul de acum 60 de ani" - în care a investit 1,5 mil. euro. Tot la Breaza, Pleșea a inaugurat recent un hotel de patru stele, o investiție de două milioane de euro, construit sub același brand, Gclub.
CENTRUL LUMII. De ce Breaza? „Este o zonă bună pentru creșterea veniturilor", explică Pleșea, care a încheiat un parteneriat cu Clubul de Golf „Lac de Verde" din localitate. „Când capacitatea lor depășește, le ofer eu cazare. Turiștii mei îi îndrum spre golf și invers", explică el. Ce ar putea însemna în cifre acest potențial de creștere e mai greu de spus, mai ales că investițiile în hoteluri rămân riscante în această perioadă.
„Chiar dacă acolo există un teren de golf, având în vedere perioada dificilă din economie, gradul de încărcare va trece cu greu de 50% la început", comentează Nicolae Demetriade, cel care a vândut în 2007 agenția Happy Tour către fondul de investiții GED Capital Management, într‑o tranzacție estimată la zece mil. euro.
Pe de altă parte, Breaza marchează pe harta businessurilor controlate de Pleșea punctul în care „o afacere deservește o alta" - a mai investit aici într‑o spălătorie industrială - pentru că, spune el, vrea să‑și spele singur „prosoapele și halatele" -, dar și într‑un business de întreținere rezidențială, demarat anul trecut. Din 2002, când a cumpărat aici o pizzerie, Pleșea a investit la Breaza peste cinci milioane de euro.
Acum se gândește să includă jumătate din cele 36 de camere ale celor 7 vile pe care le mai deține în zonă într‑un sistem special de reședință pentru persoanele în vârstă. „Se pot muta cu totul la noi, după o evaluare a stării lor de sănătate, o evaluare a proprietății pe care ei o dețin și pe care noi o vom închiria.
Practic, îi valorificăm locuința și, în schimb, îi oferim totul la Breaza", explică el. Totul însemnând cazare, mâncare, acces la terenurile de sport etc. O altă variantă de închiriere ar fi cea a unei taxe lunare de aproximativ 1.000 de euro, pe care familia trebuie să o plătească în contul serviciilor de care va beneficia o singură persoană.
IDEI LA ȚINTĂ. Și pentru a mai rămâne un paragraf în zona de business Breaza, aceasta este una dintre destinațiile pe care le‑a promovat intens anul trecut prin intermediul agenției Gusti Tour, pe care a înființat‑o în urmă cu trei ani special pentru actuala lui soție - Iulia. „În 2009 am avut o cifră de afaceri de circa 150.000 euro și mizăm pe o dublare anul acesta", fără a se arăta prea afectat de căderea de 30 de procente de anul trecut a turismului românesc.
În paranteză spus, fostul proprietar al Happy Tours, Nicolae Demetriade, crede că primele semne bune se vor vedea abia la toamnă, admițând, totuși, că agențiile cu un număr redus de angajați, cu cheltuieli modeste ar putea fi mai puțin afectate.
Până la limpezirea apelor, Pleșea rămâne „o țintă pentru cei care au idei". „Am propuneri în fiecare săptămână, de la prieteni, colaboratori", mărturisește el. Nu dă detalii despre alte posibile investiții viitoare și nici nu revine asupra celor 70 de milioane de euro la cât estima în 2008 că ar putea ajunge investițiile sale din turism și imobiliare. Deocamdată, e undeva pe la jumătatea unui drum rămas închis pentru alții.
Sursa: MoneyExpress
